Cumulul de functii. Ce trebuie sa stie angajatorii

Cumulul de functii este o practica tot mai des intalnita in contextul modern al pietei muncii, unde flexibilitatea si diversificarea veniturilor sunt adesea necesare. Desi cumulul de functii este permis de legislatia muncii din Romania, angajatii si angajatorii trebuie sa fie constienti de faptul ca exista anumite reguli si limitari. In acest articol vom analiza conditiile in care cumulul de functii este posibil, precum si incompatibilitatile care pot aparea in anumite domenii de activitate. 

Ce inseamna cumul de functii 

Cumulul de functii reprezinta posibilitatea unui angajat de a detine simultan doua sau mai multe locuri de munca, fie la acelasi angajator, fie la angajatori diferiti. 

Conform art. 35 din Codul Muncii, „orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, fara suprapunerea programului de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care isi exercita acest drept.” Fac exceptie de la aceste prevederi situatiile in care prin lege sunt prevazute anumite incompatibilitati.

Asadar, este important de retinut ca, desi legislatia muncii permite cumulul de functii, impune si respectarea unor reguli stricte privind durata maxima a timpului de lucru, drepturile salariatilor si situatiile in care cumulul de functii nu este permis. Aceste reguli au fost concepute astfel incat angajatul sa beneficieze de conditii echitabile de munca si sa i se protejeze sanatatea si securitatea.

In ce conditii este permis cumulul de functii 

In general, un angajat poate cumula mai multe functii sau poate avea mai multe contracte de munca simultan, cu conditia sa nu se depaseasca durata maxima legala a timpului de munca (conform art.114 din Codul Muncii -maxim 48 de ore pe saptamana, incluzand orele suplimentare).

De asemenea, in cazul mai multor contracte de munca, orele efective de munca nu trebuie sa se suprapuna. In ambele contracte de munca trebuie mentionate in mod clar intervalul de munca la fiecare angajator.

Un salariat are libertatea de a-si exercita profesia la acelasi angajator sau angajatori diferiti, fie in aceeasi meserie, fie in posturi diferite, in concordanta cu experienta si calificarile sale profesionale. 

Este esential ca angajatul sa isi indeplineasca cu responsabilitate obligatiile fata de fiecare angajator, respectand atributiile specificate in fisa postului. Nerespectarea acestor indatoriri poate atrage sanctiuni disciplinare in urma unei investigatii corespunzatoare. 
 

Ce tipuri de contracte se pot incheia cand vine vorba de cumulul de functii 

In cazul cumulului de functii, un angajat poate avea mai multe tipuri de contracte, inclusiv:
 

• Contract individual de munca cu norma intreaga sau cu timp partial
• Contract de munca pe perioada determinata sau nedeterminata
• Contracte de drepturi de autor sau colaborare
• Contracte de telemunca sau munca la domiciliu

Codul Muncii nu restrictioneaza tipul de contract permis pentru cumulul de munca, ci prevede limitari in ceea ce priveste numarul total de ore de munca. 

IMPORTANT!

In cazul in care exista mai multe contracte de munca, este obligatorie stabilirea functiei de baza la un singur angajator, deoarece anumite beneficii (tichete de masa, deduceri personale) se acorda doar acolo unde este functia de baza. In acest sens, angajatul va completa o declaratie pe proprie raspundere la  angajatorul la care a ales functia de baza. Declaratia pe propria raspundere nu reprezinta un formular tipizat. 

Cumulul de functii la acelasi angajator vs cumulul de functii la angajatori diferiti 

Asa cum am mentionat mai sus, cumulul de functii este permis fie la acelasi angajator, fie la angajatori diferiti, insa pentru fiecare situatie se aplica anumite reguli si limitari. 

Cumul de functii la acelasi angajator

In ceea ce priveste cumulul de functii la acelasi angajator, acest lucru este permis doar pentru functii diferite. Pentru fiecare functie, angajatorul va incheia un contract de munca separat, avandu-se in vedere respectarea duratei maxime legale de munca. 

Optiunile pentru cumulul de functii la acelasi angajator pot fi:
 

• incheierea unui contract de munca cu norma intreaga si unul cu fractiune de norma
• incheierea mai multor contracte part-time pentru fiecare functie detinuta de angajat

Cumul de functii la angajatori diferiti

Asa cum am vazut pana acum, in conformitate cu legislatia muncii, un salariat poate avea doua sau mai multe contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. 

In ceea ce priveste conditia privind durata maxima a timpului de lucru, exista opinia conform careia prevederile Codului Muncii au in vedere timpul de lucru in temeiul unui singur contract individual de munca.

Astfel, conform art. 112 alin. (1) din Codul muncii, republicat pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. La art. 114 alin. (1) din Codul muncii, republicat se prevede ca durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare, iar alin. (2) al aceluiasi articol stabileste ca prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.

Prin urmare, Codul muncii nu impune conditia ca totalul orelor prestate in temeiul mai multor contracte individuale de munca sa nu depaseasca durata maxima a timpului de munca. In acest sens, prevederile Codului muncii referitoare la durata timpului de munca au in vedere timpul de lucru in temeiul unui singur contract individual de munca.

In cazul unui cumul de functii, in unele opinii se apreciaza ca interdictia referitoare la cele 40 de ore si, respectiv, 48 de ore, nu isi mai gaseste aplicabilitate.

De asemenea, legislatia muncii nu instituie obligatia existentei unei pauze intre munca prestata in temeiul a doua sau mai multe contracte individuale de munca.

Totusi, programul de lucru pentru contractele de munca la toti angajatorii nu trebuie sa se suprapuna, iar prestarea activitatilor trebuie sa fie realizata in mod corespunzator pentru fiecare angajator. 

Concediul medical si concediul de odihna in cazul cumulului de functii

In ceea ce priveste concediul medical, conform art. 58 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a OUG 158/2005, in cazul unui salariat cu un cumul de functii la angajatori diferiti, acesta trebuie sa indeplineasca conditia stagiului minim de cotizare de 6 luni la toti angajatorii pentru a beneficia de concediu medical si indemnizatie de la fiecare angajator. 

Baza de calcul pentru fiecare indemnizatie se constituie numai din veniturile realizate la fiecare angajator.

In aceste cazuri, primele doua exemplare originale ale certificatului de concediu medical se prezinta spre calcul angajatorului la care asiguratul are venitul cel mai mare, iar la celalalt/ceilalti angajator/angajatori se prezinta cele doua exemplare in copii certificate de catre medicul care a eliberat certificatul.

ATENTIE!

Indeplinirea stagiului de cotizare la amandoua contractele de munca si cea a depunerii certificatelor medicale se pune doar in cazul in care salariatul presteaza activitate la doi sau mai multi angajatori. In situatia in care cumulul de contracte individuale de munca se realizeaza la acelasi angajator, se calculeaza o singura indemnizatie medicala in baza aceluiasi certificat medical. La calculul indemnizatiei de concediu medical, se au in vedere veniturile realizate in baza tuturor contractelor individuale de munca de la respectivul angajator, deoarece indemnizatia se calculeaza pe angajator. 

Referitor la concediul de odihna, conform articolului 144 din Codul Muncii, dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor si nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari. Altfel spus, orice angajat are dreptul la concediu de odihna in baza contractului de munca pe care l-a incheiat., chiar si in cazul cumulului de functii.

Cumulul de functii in institutiile publice 

O persoana angajata la o institutie bugetara are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca distincte, in toate situatiile in care prin lege, nu sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.

Totusi, in ceea ce priveste angajatii bugetari, legea este mai restrictiva, in sensul ca prevede posibilitatea cumulului de functii nu ca regula, ci ca exceptie.

Legea-cadru a salarizarii nr. 153/2017 reglementeaza exceptiile in care este posibil cumulul de functii in institutiile publice, respectiv la acelasi angajator, fara a fi necesar un alt concurs sau alte formalitati. Astfel, posturile vacante si temporar vacante aferente functiilor didactice, functiilor de specialitate medico-sanitara si asistenta sociala si functiilor de specialitate artistica, care nu au putut fi ocupate prin concurs, pot fi ocupate prin cumul si de catre persoane din aceeasi unitate si numai in conditiile in care programul functiei cumulate nu se suprapune celui corespunzator functiei de baza.

Programul de lucru este un aspect deosebit de important de luat in calcul in cazul cumulului de functii pentru institutiile publice deoarece din aceasta perspectiva institutiile publice au un program de lucru cuprins intre aceleasi ore, nefiind stabilite si programe de lucru individualizate, flexibile.

Incompatibilitati privind cumulul de functii 

In anumite sectoare de activitate, exista restrictii specifice privind cumulul de functii, cunoscute sub numele de incompatibilitati. Acestea sunt stabilite prin diverse acte normative, inclusiv Constitutia Romaniei, legi specifice domeniului de activitate, Legea-cadru 161/2003 privind transparenta in exercitarea functiilor publice si prevenirea coruptiei, precum si alte reglementari relevante.

Aceste incompatibilitati au rolul de a asigura integritatea, transparenta si evitarea conflictelor de interese in exercitarea anumitor functii, in special in sectorul public sau in domenii sensibile. Este esential ca persoanele care doresc sa cumuleze functii sa verifice cu atentie legislatia aplicabila domeniului lor de activitate pentru a se asigura ca respecta toate cerintele legale si ca nu se afla intr-o situatie de incompatibilitate. 

Citeste si: Cumul pensie cu salariu 2024. Veniturile compatibile si studii de caz utile